Poziția ANAC față de propunerea de modificare a legislației privind documentele maritime pentru absolvenții străini formați în România

Asociația Națională a Agențiilor de Crewing din România (ANAC) a transmis Ministerului Transporturilor și Infrastructurii poziția sa față de propunerea de modificare și completare a Hotărârii Guvernului nr. 245/2003, referitoare la posibilitatea ca absolvenții de altă cetățenie decât cea română, formați integral în instituții maritime din România, să poată obține carnetul de marinar și documentele de calificare emise de statul român.

În calitate de reprezentant al agențiilor de furnizare de navigatori autorizate în România, considerăm că această propunere merită analizată în contextul evoluțiilor actuale ale pieței internaționale a muncii maritime și al capacității de formare de care dispune România.

Poziția noastră pornește de la o neconcordanță identificată între cadrul legislativ primar și regulamentul de aplicare. Așa cum am arătat în analiza prezentată Ministerului Transporturilor, Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 definește personalul navigant român ca totalitatea persoanelor, indiferent de cetățenie, care dețin un brevet sau un certificat de capacitate obținut ori recunoscut conform legislației. În același timp, prevederile actuale ale HG nr. 245/2003 mențin o condiție de cetățenie română pentru accesul la carnetul de marinar.

Formare în România, certificare în România

ANAC susține că accesul persoanelor de altă cetățenie la documentele maritime românești ar trebui să fie condiționat de formarea integrală în România, în instituții și forme de pregătire aprobate de Autoritatea Navală Română, precum și de parcurgerea tuturor cursurilor, stagiilor și examinărilor prevăzute de legislația națională și de Convenția STCW. Certificarea, evidența și controlul ar urma să rămână în responsabilitatea ANR.

Subliniem că susținerea acestei soluții nu reprezintă o propunere de relaxare a standardelor de pregătire sau certificare. Dimpotrivă, persoanele de altă cetățenie formate în România ar urma să fie supuse acelorași cerințe profesionale și proceduri de control, în cadrul sistemului românesc de formare și certificare.

Oportunitatea pentru sistemul maritim românesc

Considerăm că această propunere trebuie analizată în contextul deficitului mondial de ofițeri certificați STCW, al evoluției resursei umane maritime din România și al capacității de formare de care dispune țara noastră.

Datele oficiale indică un deficit mondial de aproximativ 39.100 de ofițeri certificați STCW în 2026 și un necesar suplimentar de peste 113.000 de ofițeri până în 2030. În paralel, resursa umană românească din domeniul maritim se află într-un declin numeric, iar numărul de cadeți și studenți admiși anual s-a redus semnificativ față de anii anteriori.

În acest context, România dispune de un sistem de educație și pregătire maritimă cu o capacitate importantă și cu recunoaștere internațională, reprezentat de Universitatea Maritimă din Constanța, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și CERONAV. Instituțiile și centrele de pregătire aprobate de ANR funcționează într-un sistem verificat și recunoscut la nivel internațional.

Considerăm că această capacitate poate fi valorificată mai eficient prin atragerea și formarea unor cursanți internaționali, în condițiile menținerii acelorași standarde de pregătire, examinare și certificare. Pentru industria de crewing, acest lucru ar putea contribui la creșterea disponibilității personalului calificat, într-un moment în care cererea armatorilor pentru ofițeri depășește oferta de ofițeri români disponibili.

Posibile beneficii pentru România și industria maritimă

În poziția transmisă, am evidențiat o serie de efecte potențiale ale unei asemenea modificări legislative, atât pentru instituțiile de formare și autoritățile competente, cât și pentru industria de crewing și piața muncii maritime.

Printre acestea se numără utilizarea mai eficientă a capacității existente de formare, atragerea unor noi cursanți internaționali, venituri suplimentare pentru instituțiile implicate în educație, pregătire și certificare, precum și creșterea disponibilității personalului calificat pentru industria maritimă.

Apreciem, de asemenea, că dezvoltarea segmentului internațional de formare poate contribui la consolidarea infrastructurii și a expertizei maritime din România, de care beneficiază inclusiv navigatorii români.

Poziția ANAC

ANAC susține oportunitatea modificării și completării HG nr. 245/2003 și a actelor subsecvente, astfel încât absolvenții de altă cetățenie decât cea română, formați integral în România, să poată obține carnetul de marinar și documentele de calificare românești, cu îndeplinirea unor condiții clare privind formarea, practica, examinarea, verificarea identității și controlul profesional.

Asociația și-a exprimat disponibilitatea de a participa, în calitate de partener de dialog instituțional, la eventualele demersuri de analiză și elaborare a cadrului normativ, împreună cu Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală Română, CERONAV și instituțiile de învățământ de profil.

Prin poziția transmisă Ministerului Transporturilor, ANAC susține analizarea unei soluții legislative care să permită valorificarea capacității de formare maritimă existente în România, cu menținerea integrală a standardelor profesionale și de siguranță prevăzute de legislația națională și de Convenția STCW.